About | HeinOnline Law Journal Library | HeinOnline Law Journal Library | HeinOnline
LOG IN
LOG IN

2010 Curierul Judiciar 209 (2010)
Protectia Drepturilor Castigate in Dreptul Comun Intertemporal Actual

handle is hein.journals/curiju2010 and id is 209 raw text is: CJ e nr. 4/2010 Protec¶ia drepturilor cå-tigate in dreptul comun intertemporal actuai NS Pavel Perju 1. Drepturi civile pure si simple Doctrina clasicå a teoretizat notional sintagma ,,drepturi cåtigate (iura quaesita) ýi a aservit-o fundamentårii conceptului de neretroactivitate a legii noi'. Critica acestei teoretizåri2 a vizat, indecis, aptitudinea de fundamentare ýi nu sernificatia, latiore sensu sive strictiore sensu, a notiunii de ,drepturi cåtigate. Semantic ýi juridic, un drept cåtigat, ca drept subiectiv, este un drept civil patrimonial care a intrat definitiv in patrimoniul titularului ýi care nu poate fl råpit prin fapta altuia. Exempli gratia sunt citate ca drepturi cåtigate: ,,dreptul de proprietate dobåndit in puterea unei legi, drepturile care rezultå dintr-un contract, dintr-o moýtenire deschiså, dintr-un testament al cårui autor a incetat din viatå etc.4 Spre deosebire de expectative ,,ca simple nåzuinte sau sperante la dobåndirea viitoare a unui drept subiectiv5 cand, neexistånd un drept pur ýi simplu, practic ,,nu existå nimic6, drepturile cåtigate indiferent de sursa lor, conventionalå sau legalå, sau de gradul de certitudine conferit titularilor (pure ýi simple ori afectate de modalitåti)7 sunt veritabile drepturi subiective civile8. De aceea ,legea nu trebuie så le violeze pentru cå societatea are tocmai misiunea de a le apåra9. Nu mai putin ,,intr-o societate bine organizatå, drepturile cåtigate trebuie så fle respectate de legiuitor ýi, in acest sens, Benjamin Constant a putut zice in una din cele mai frumoase cuvåntåri cå ,,retroactivitatea este cel mai mare atentat pe care legea poate så-i såvåreascå. In acelaýi discurs, ilustrul doctrinar francez glåsuia, cå ,,retroactivitatea ridicå legii caracterul såu, iar legea care are caracter retroactiv nu este lege (s.n.)°. P. Vasilescu, Tratat teoretic ýi practic de procedurå civilå, Iaýi, 1939, p. 33. 2 M. Eliescu, Conflietul legilor in timp, in Tratat de drept civil, vol. I, de T. Ionaýcu s. a., Ed. Academiei, Bucuresti, 1967, p. 85 ýi urm. 2 D. Alexandresco, Dreptul civil in comparatie cu legile vechi ýi cu principalele legislatiuni stråine, tom. I, Bucuresti, 1900, p. 75-76; C. Hamangiu, I. Rosetti-Bålånescu, Al. Båicoianu, Tratat de drept civil romån, vol. I, Ed. ,,Nationalå, 1928, Bucu- reýti, p. 70; P. Vasilescu, op. cit., p. 33; E. Herovanu, Principiile procedurii judiciare, vol. II, Bucuresti, 1932, p. 59; N. Titulescu, Eseu despre o teorie generalå a drepturilor eventuale, Ed. C.H. Beck, Bucuresti, 2008, p. 141 (subsol pct. l). Pentru doctrina francezå, a se vedea G. Boroi, Drept civil. Partea generalå. Persoanele, Ed. Hamangiu, Bucuresti, 2008, p. 26 (subsol pct. 1), iar pentru critica teoriei drepturilor cåýtigate, a se vedea M. Eliescu, op. cit., p. 85, 86. D. Alexandresco, op. cit., p. 76. M. Eliescu, op. cit., p. 294. 6 N. Titulescu, op. cit., p. 3. G. Boroi, op. cit., p. 85. Idem, p. 86. D. Alexanresco, p. 77. Cu privire lajurisprudenta ýi doctrina francezå in materia respectårii drepturilor cåýtigate, a se vedea Code civil, Dalloz, 2007, p. 7,8 (pet. 9-13). 10 A se vedea reproducerea acestor pasaje din Discursul asupra legii presei, rostit la 1828, de B. Constant, in C. Birsan, Or, tempus omnia revelat ,istoria juridicå nu este din nenorocire lipsitå de exemple de legi retroactive cu efecte nefericite, consecinte a unor patimi politice mai putin violente. Nu mai putin, regimurile totalitare, fondate pe conflictul antagonic al luptei de claså, au impus retroactivitatea, fle global (in fostul URSS ýi alte state comuniste), fle, partial, cum a fost la noi, ori de cåte ori rivalitatea legii vechi era socotitå potrivnicå scopurilor statului comunist2. Ilustrativ, poate fl citatå legislatia destinatå så inlåture dreptul de proprietate privatå asupra mijloacelor de productie in favoarea constituirii ýi flintårii dreptului de proprietate socialistå. In acest caz, pe criteriul superioritåtii legii noi3 ýi al ,prefacerii unor probleme de retroactivitate in probleme de aplicare imediatå a legii noi4, facta praeterita ýi cauzele finitae5 in materie au fost atinse de retroactivitatea legii noi. Efectul pernicios, tradus in preluarea abuzivå a unor imobile cu privire la care flintau drepturi de proprietate privatå intrate definitiv in patrimoniul titularilor, dar atinse de retroactivitate, a fost anihilat, restitutio integrum, prin legile reparatorii postdecembriste. Aýa de pildå, art. 2 alin. (2) din Legea nr. 10/200116 dispune, cu caracter restaurator, cåpersoanele ale cårorimobile au fost preluate fårå titlu valabil ýi care le sunt restituite, prin decizie sau hotåråre judecåtoreascå, conform acestei legi reparatorii, påstreazå calitatea de proprietar avutå la data preluårii. Indubitabil, textul reafirmå principiul neretroactivitåtii unei legi posterioare naýterii dreptului de proprietate7, låsånd a se intelege cå ,,puterea legiuitorului are a se opri inaintea drepturilor cåtigate ale cetåtenilor, ýi el nu le poate råpi drepturile intrate in patrimoniul lor, nici chiar sub cuvånt de salvare publicå8. 11. Drpu atramoniale eveituaie, vuitoare sau potestative In esentå, retroactivitatea nu poate atinge drepturile civile pure ýi simple, considerate a fl de maximå intensitate ýi sigurantå. Se pune inså intrebarea care este situatia drepturilor patrimoniale eventuale, viitoare P. Perju, M.M. Pivniceru, Codul civil adnotat, Ed. Hamangiu, Bucuresti, 2008, p. 3 (pet. 2). C. Hamangiu, I. Rosetti-Bålånescu, Al. Båicoianu, op. cit., p. 68, 69. 12 Cu privire la actiunea retroactivitåtii in diferite state cu regim totalitar, a se vedea M. Eliescu, op. cit., p. 113 ýi urm. 12 Idem, p. 122. 14 Idem, p. 125 (subsol pct. 167). 1 Idem, p. 82, 124. 16 Republicatå in M.Of nr. 798/02.09.2005. 17 Cu privire la inaptitudinea de a avea putere retroactivå a unei legi posterioare naýterii unui drept ce este de domeniul dreptului privat, cum este dreptul de proprietate, a se vedea, pe larg, M. Cantacuzino, Elementele dreptului civil, Bucuresti, 1921, p. 26-28. 11 Laurent, reprodus de D. Alexandresco, op. cit., p. 77 (subsol pct. l).

What Is HeinOnline?

HeinOnline is a subscription-based resource containing thousands of academic and legal journals from inception; complete coverage of government documents such as U.S. Statutes at Large, U.S. Code, Federal Register, Code of Federal Regulations, U.S. Reports, and much more. Documents are image-based, fully searchable PDFs with the authority of print combined with the accessibility of a user-friendly and powerful database. For more information, request a quote or trial for your organization below.



Short-term subscription options include 24 hours, 48 hours, or 1 week to HeinOnline.

Purchase Access

Contact us for annual subscription options:

Contact Us

Already a HeinOnline Subscriber?

Log In

profiles profiles most